gigantism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GIGANTÍSM s. n. 1. Însușirea, calitatea de a fi gigantic.
2. Boală endocrină care constă în creșterea excesivă în lungime a corpului sau a unor părți ale lui. – Din
fr. gigantisme.gigantism (Dicționar de neologisme, 1986)GIGANTÍSM s.n. Anomalie constând în creșterea exagerată a întregului corp; (
p. ext.) creștere exagerată, în general. [< fr.
gigantisme].
gigantism (Marele dicționar de neologisme, 2000)GIGANTÍSM s. n. 1. însușirea de a fi gigantic. 2. boală endocrină constând în creșterea exagerată a întregului corp sau a anumitor părți ale acestuia; somatomegalie. (< fr.
gigantisme)
gigantism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gigantísm s. n.