gheșeftar - explicat in DEX

gheșeftar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GHEȘEFTÁR, gheșeftari, s. m. (Fam.) Persoană care face gheșefturi, care umblă după gheșefturi. – Gheșeft + suf. -ar.

gheșeftar (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
gheșeftar, gheșeftari s. m. afacerist necinstit

gheșeftar (Dicționaru limbii românești, 1939)
gheșeftár m. (d. gheșeft). Fam. Om care umblă după gheșefturĭ.

gheșeftar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
gheșeftár (fam.) s. m., pl. gheșeftári

gheșeftar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
gheșeftar m. șarlatan.