gheretă - explicat in DEX

gheretă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GHERÉTĂ, gherete, s. f. 1. Construcție mică (de lemn) în care se poate adăposti o santinelă, un paznic etc. 2. Construcție mică, cu o singură încăpere, făcută din materiale ușoare, în care se vând alimente, ziare etc.; chioșc, tonetă. – Din fr. guérite.

gheretă (Dicționar de neologisme, 1986)
GHERÉTĂ s.f. 1. Adăpost mic (construit de obicei din lemn) al unei santinele sau al unui paznic. 2. Chioșc de alimente, de ziare etc. [< fr. guérite].

gheretă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
GHERÉTĂ s. f. 1. adăpost mic (din lemn) al unei sentinele sau al unui paznic. 2. chioșc de alimente, de ziare etc. (< fr. guérite)

gheretă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
gherétă (gheréte), s. f. – 1. Construcție mică în care se poate adăposti un paznic. – 2. Chioșc, tonetă. – Var. (rar) gherită. Fr. guérite.

gheretă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
gherétă s. f., g.-d. art. gherétei; pl. gheréte

gheretă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
gheretă f. mică încăpere unde stă sentinela (= fr. guérite).