gheenă - explicat in DEX

gheenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GHEÉNĂ s. f. (Livr.) Iad, infern. – Din sl. geena.

gheenă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
gheénă s. f. – Iad, infern. Ngr. γέεννα, prin intermediul sl. geenna. Sec. XVI.

gheenă (Dicționaru limbii românești, 1939)
gheénă f., pl. e (ngr. și vgr. geéna, ebr. ghêhinnon, care însemna o vale [ghê] lîngă Ĭerusalim unde Jidaniĭ idolatri treceaŭ copiiĭ pin [!] foc în onoarea zeuluĭ Moloh). Partea cea maĭ ferbinte [!] și maĭ grozavă a ĭaduluĭ.

gheenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
gheénă s. f., g.-d. art. gheénei

gheenă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
gheenă f. iad, în St. Scriptură: vai, gheena s’a deschis ! AL. [De origină slavo-greacă; GHÉENNA, din ebr. GHE HINNOM, Valea lui Hinnom, lângă Ierusalim, unde se jertfia copii lui Moloh, de unde locaș de groază și de chinuri].