ghețos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GHEȚÓS, -OÁSĂ, ghețoși, -oase, adj. (Rar) Plin de gheață; rece ca gheața. –
Gheață +
suf. -os.ghețos (Dicționaru limbii românești, 1939)ghețós, -oásă adj. Plin de gheață:
ĭarnă goală și ghețoasă (Ur.).
ghețos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ghețós (rar)
adj. m.,
pl. ghețóși; f. ghețoásă, pl. ghețoáseghețos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ghețos a. plin de ghiață, înghețat:
pământ ghețos.