ghețărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GHEȚĂRÍE, ghețării, s. f. Loc special amenajat în care se depozitează iarna blocuri de gheață naturală, pentru a fi folosite în cursul verii. ♦
Fig. Cameră, locuință extrem de friguroasă. –
Gheață +
suf. -ărie.ghețărie (Dicționaru limbii românești, 1939)ghețăríe f. Locu unde se păstrează gheața pe vară.
Fig. Cameră foarte rece (legniță).
ghețărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ghețăríe s. f.,
art. ghețăría, g.-d. art. ghețăríei; pl. ghețăríi, art. ghețăríileghețărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ghețărie f.
1. locul unde se păstrează sau se vinde ghiață;
2. fig. odaie friguroasă.