getbeget (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GET-BEGÉT adj. invar. (Despre oameni) Autentic, adevărat, neaoș. – Din
tc. cet-beced.getbeget (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)get-begét adj. – Autentic, neaoș. –
Var. (
Munt.)
eget-beget. Tc. ced bi ced „de la un strămoș la altul” (Meyer 81; Șeineanu, II, 179; Lokotsch 634).
getbeget (Dicționaru limbii românești, 1939)getbegét saŭ
get-begét adv. (turc. [d. ar.]
ğedd bi ğedd, din strămoșĭ în strămoșĭ;
ğedd, strămoș).
Fam. Neaoș, pur, vorbind de rasă:
acesta e Român get-beget (la care se maĭ adaugă și
coada vaciĭ, cînd vreĭ să rîzĭ de pretinsa puritate de rasă a cuĭva). V.
moș și
fireș.getbeget (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)get-begét (
pop.)
adj. invar.getbeget (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)get-beget adv. din moși strămoși, neaoș:
boier moldovean get-beget, coada vacii AL. [Turc. DJED BI DJED, din moș în strămoș].