geruire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) GERUÍRE,geruiri, s. f. Acțiunea de a gerui și rezultatul ei. – V. gerui.
geruire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) geruíre s. f., g.-d. art. geruírii; pl. geruíri