geret (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GERÉT, gereturi, s. n. V. gerid.geret (Dicționaru limbii românești, 1939)gerét, V.
gerid.geret (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)geret n. V.
gerid: gereturi pe care le aruncă cu mâna BĂLC.