geosinclinal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GEOSINCLINÁL, geosinclinale, s. n. Regiune mobilă a scoarței terestre care suferă, în cursul timpului geologic, o scufundare intensă, însoțită de manifestări vulcanice și de acumulare a unor serii de depozite sedimentare de mare grosime, transformându-se ulterior într-un lanț muntos cutat, ca urmare a mișcărilor tectonice. [
Pr.:
ge-o-] – Din
fr. géosynclinal.geosinclinal (Dicționar de neologisme, 1986)GEOSINCLINÁL s.n. Depresiune a scoarței Pământului, ocupată de un braț de mare cu fundul mobil. [Pl.
-le, -luri. / < fr.
géosynclinal, cf. gr.
ge – pământ,
synklinein <
syn – cu,
klinein – a se înclina].
geosinclinal (Marele dicționar de neologisme, 2000)GEOSINCLINÁL s. n. vastă depresiune a scoarței terestre, care se scufundă progresiv și unde au loc modificări vulcanice și de acumulare de depozite sedimentare, în pante detritice (fliș.). (< fr.
géosynclinal)
geosinclinal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)geosinclinál (ge-o-) s. n.,
pl. geosinclinále