geocronologie (Dicționar de neologisme, 1986)GEOCRONOLOGÍE s.f. Disciplină care, pe baza stabilirii vârstei geologice a stratelor, reconstituie succesiunea în timp a condițiilor în care s-au desfășurat fenomenele geologice. [Gen.
-iei. / < fr.
géochronologie, cf. gr.
ge – pământ,
chronos – timp,
logos – studiu].
geocronologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)GEOCRONOLOGÍE s. f. disciplină care, pe baza stabilirii vârstei geologice a straturilor, reconstituie succesiunea condițiilor în care s-au desfășurat fenomenele geologice. (< fr.
géochronologie)
geocronologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)geocronologíe (ge-o-cro-) s. f.,
art. geocronología, g.-d. geocronologíi, art. geocronologíei