geocarpie (Dicționar de neologisme, 1986)GEOCARPÍE s.f. (
Bot.) Fenomen prezent la unele plante, care își înfundă, după fecundație, floarea în pământ, unde se dezvoltă fructele. [Pron.
ge-o-, gen.
-iei. / cf. fr.
géocarpie < gr.
ge – pământ,
karpos – fruct].
geocarpie (Marele dicționar de neologisme, 2000)GEOCARPÍE s. f. fenomen la unele plante, care, după fecundație, își înfundă floarea în pământ, unde se dezvoltă fructele. (< fr.
géocarpie)
geocarpie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)geocarpíe (ge-o-) s. f.,
art. geocarpía, g.-d. geocarpíi, art. geocarpíei