generativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GENERATÍV, -Ă, generativi, -e, adj. Care generează. ◊
Gramatică generativă = gramatică ce tinde să stabilească regulile de formare a frazelor corecte într-o limbă. – Din
engl. generative, fr. génératif.generativ (Dicționar de neologisme, 1986)GENERATÍV, -Ă adj. Care generează, care permite generarea; referitor la generație. ◊
Gramatică generativă = gramatică bazată pe analiza regulilor de a forma fraze corecte într-o limbă. [< fr.
génératif].
generativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)GENERATÍV, -Ă adj. 1. care generează, care permite reproducerea; referitor la generație (1). 2. gramatică ~ă = gramatică bazată pe analiza regulilor de formare a frazelor corecte într-o limbă. (< engl.
generative, fr.
génératif)
generativ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*generatív adj. m.,
pl. generatívi; f. generatívă, pl. generatíve