gelat (Dicționar de argou al limbii române, 2007)gelat, gelați s. m. bărbat dat cu mult gel de păr.
gelat (Dicționaru limbii românești, 1939)gelát m. (turc.
ğellat, d. pers.
ğellad; ngr.
tzelátis, sîrb.
gelat).
Vechĭ. Calăŭ. – În Munt. și
gealat.gelat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)gelat m. Mold. V.
gealat.