gazolină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GAZOLÍNĂ s. f. Produs lichid combustibil, obținut prin
lichefierea gazului
2 de sondă. – Din
fr. gazoline.gazolină (Dicționar de neologisme, 1986)GAZOLÍNĂ s.f. 1. Produs obținut prin lichefierea gazelor de sondă.
2. Benzină. [Cf. fr.
gazoline, engl.
gasoline].
gazolină (Marele dicționar de neologisme, 2000)GAZOLÍNĂ s. f. produs lichid, combustibil, prin lichefierea gazelor de sondă. (< fr.
gazoline)
gazolină (Dicționaru limbii românești, 1939)*gazolínă f., pl.
e (d.
gaz 1). Partea cea maĭ fină a petroluluĭ.
gazolină (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)GAZOLÍNĂ (‹
fr. {i})
s. f. Produs lichid combustibil, obținut prin dezbenzinarea gazului de sondă. ◊
G. stabilizată =
g. din care s-au eliminat propanul și butanul prin rectificare sub presiune de 8-12 kg/cm
2 în instalații de stabilizare, întrebuințată la prepararea benzinelor ușoare.
gazolină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gazolínă s. f.,
g.-d. art. gazolínei; pl. gazolínegazolină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)gazolină f. eter lichid de petrol, întrebuințat pentru luminat, dă o flacără foarte vie.