găvan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GĂVÁN, găvane, s. n. (
Pop.)
1. Scobitură, adâncitură pe care o prezintă un obiect. ♦ Orbita ochiului.
2. Obiect sau parte a unui obiect care prezintă o scobitură; (în special) strachină sau blid (de lemn); conținutul unui astfel de vas. –
Cf. bg.,
scr. vagan.