garnizoană (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GARNIZOÁNĂ, garnizoane, s. f. 1. Unitate sau ansamblu de unități și de instituții militare stabilite într-o localitate sau (în timp de război) într-un loc întărit pentru a-l apăra;
p. ext. localitate în care sunt stabilite aceste unități și instituții.
2. Conducere a unei garnizoane (
1). – Din
fr. garnison.garnizoană (Dicționar de neologisme, 1986)GARNIZOÁNĂ s.f. 1. Trupă stabilită într-un anumit loc pentru a-l întări, pentru a-l ocupa etc. ♦ Unitățile militare dintr-o localitate. ♦ Localitate unde sunt stabilite unități militare.
2. Organele de conducere ale unei garnizoane (1). [< fr.
garnison].
garnizoană (Marele dicționar de neologisme, 2000)GARNIZOÁNĂ s. f. 1. trupă stabilită într-un anumit loc pentru a-l întări, pentru a-l ocupa etc. ◊ unitățile militare dintr-o localitate; însăși localitatea. 2. organele de conducere ale unei garnizoane (1). (< fr.
garnison)
garnizoană (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)garnizoánă s. f.,
g.-d. art. garnizoánei; pl. garnizoánegarnizoană (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)garnizoană f.
1. trupe așezate într´o fortăreață;
2. locul de ședere al acelor trupe.