galanton - explicat in DEX

galanton (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GALANTÓN, -OÁNĂ, galantoni, -oane, adj. (Fam.: despre oameni) Darnic, generos, galant. [Var.: galantóm, -oámă adj.] – Din fr. galant homme.

galanton (Dicționar de neologisme, 1986)
GALANTÓN, -OÁNĂ adj. v. galantom.

galanton (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
galanton, -oană, galantoni -oane adj. darnic, generos

galanton (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!galantón (fam.) adj. m., pl. galantóni; f. galantoánă, pl. galantoáne

galanton (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
galanton a. și m. darnic: nici prea econom, nici prea galanton PANN (= fr. galant homme).