gândăcel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) GÂNDĂCÉL,gândăcei, s. m. Diminutiv al lui gândac (1). – Gândac + suf. -el.
gândăcel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) gândăcél s. m., pl. gândăcéi, art. gândăcéii