fuzionare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FUZIONÁRE, fuzionări, s. f. Acțiunea de
a fuziona și rezultatul ei. [
Pr.:
-zi-o-] –
V. fuziona.fuzionare (Dicționar de neologisme, 1986)FUZIONÁRE s.f. Acțiunea de a fuziona și rezultatul ei. [<
fuziona].
fuzionare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fuzionáre (-zi-o-) s. f.,
g.-d. art. fuzionắrii; pl. fuzionắri