fusiform - explicat in DEX

fusiform (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FUSIFÓRM, -Ă, fusiformi, -e, adj. Care are formă de fus¹ (I 1). [Var.: fuzifórm, -ă adj.] – Din fr. fusiforme.

fusiform (Dicționar de neologisme, 1986)
FUSIFÓRM, -Ă adj. În formă de fus. [Var. fuziform, -ă adj. / < fr. fusiforme, cf. lat. fusus – fus, forma – formă].

fusiform (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FUSIFÓRM, -Ă adj. în formă de fus. (< fr. fusiforme)

fusiform (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fusifórm adj. m., pl. fusifórmi; f. fusifórmă, pl. fusifórme

fusiform (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fusiform a. în formă de fus.