furnizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FURNIZÁRE, furnizări, s. f. Acțiunea de
a furniza și rezultatul ei; furnitură (
1). –
V. furniza.furnizare (Dicționar de neologisme, 1986)FURNIZÁRE s.f. Acțiunea de a furniza. [<
furniza].
furnizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)furnizáre s. f.,
g.-d. art. furnizắrii; pl. furnizắri