fundat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FUNDÁT, -Ă, fundați, -te, adj. Bazat (pe ceva), întemeiat (
1). [
Var.:
fondát, -ă adj.] –
V. funda.fundat (Dicționaru limbii românești, 1939)*fundát, -ă adj. Întemeĭat.
Fig. Autorizat, motivat, care are rațiunea de a fi:
acuzațiune, reputațiune fundată.fundat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fundat a.
1. întemeiat;
2. care are rațiunea de a fi:
reputație fundată.