ful (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FUL, fuluri, s. n. Figură la jocul de pocher, formată dintr-un brelan și o pereche. – Din
fr.,
engl. full.ful (Dicționar de neologisme, 1986)FUL s.n. Figură la jocul de pocher, formată dintr-un brelan și o pereche. [< fr., engl.
full].
ful (Marele dicționar de neologisme, 2000)FUL s. n. figură la pocher, formată dintr-un brelan și o pereche. (< fr., engl.
full)
ful (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ful (fúluri), s. n. – Figură la jocul de pocker. Eng.
full „plin”.
ful (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ful s. n.,
pl. fúluri