fugozitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FUGOZITÁTE s. f. (Rar) Impetuozitate; ardoare. –
Fugos +
suf. -itate.fugozitate (Dicționar de neologisme, 1986)FUGOZITÁTE s.f. (
Rar) Impetuozitate; ardoare. [<
fugos +
-itate].
fugozitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fugozitáte s. f.,
g.-d. art. fugozitắții