frățâne (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRĂȚẤNE, frățâni, s. m. (
Pop.; urmat de un adjectiv posesiv) Frate. [
Var.:
frățấn s. m.] –
Frate +
suf. -âne.frățâne (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frățấne (
pop.)
s. m.,
pl. frățấni