frutescent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRUTESCÉNT, -Ă, frutescenți, -te, adj. (Despre tulpini) Care se întărește fără a ajunge însă la totală lignificare. – Din
fr. frutescent.frutescent (Dicționar de neologisme, 1986)FRUTESCÉNT, -Ă adj. (
Despre tulpini) Care se întărește fără a ajunge la perfectă lignificare; (
despre plante) care are astfel de tulpină. [Pl.
-nți, -nte. / cf. lat.
frutescens, fr.
frutescent].
frutescent (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRUTESCÉNT, -Ă adj. care are dimensiunile și caracterul lemnos al arbuștilor; asemănător unei tufe. (< fr.
frutescent, lat.
frutescens)
frutescent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frutescént adj. m.,
pl. frutescénți; f. frutescéntă, pl. frutescénte