frunzări - explicat in DEX

frunzări (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FRUNZĂRÍ, frunzăresc, vb. IV. Tranz. A întoarce repede foile unei cărți, ale unui dosar, etc., cercetându-le în fugă; a citi superficial, a răsfoi; a foileta. – Frunză + suf. -ări.

frunzări (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
frunzărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. frunzărésc, imperf. 3 sg. frunzăreá; conj. prez. 3 să frunzăreáscă

frunzărì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
frunzărì v. a răsfoi, a spicui (după fr. feuilleter).