frunzulică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FRUNZULÍCĂ,frunzulici, s. f. (Pop.) Frunzuliță. – Frunză + suf. -ulică.
frunzulică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) frunzulícă (pop.) s. f., g.-d. art. frunzulícii; pl. frunzulíci