frunzos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRUNZÓS, -OÁSĂ, frunzoși, -oase, adj. Cu frunze multe și dese. –
Frunză +
suf. -os.frunzos (Dicționaru limbii românești, 1939)frunzós, -oásă adj. Cu multe frunze:
pom frunzos.frunzos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frunzós adj. m.,
pl. frunzóși; f. frunzoásă, pl. frunzoásefrunzos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)frunzos a. acoperit cu frunze:
copaciu frunzos.