frugalitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRUGALITÁTE s. f. Însușirea, caracterul a ceea ce este frugal. – Din
fr. frugalité, lat. frugalitas, -atis.frugalitate (Dicționar de neologisme, 1986)FRUGALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este frugal. [Cf. fr.
frugalité, lat.
frugalitas].
frugalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRUGALITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este frugal. (< fr.
frugalité, lat.
frugalitas)
frugalitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*frugalitáte f. (lat.
frugálitas, -átis). Calitatea de a fi frugal, sobrietate, cumpătare.
frugalitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frugalitáte s. f.,
g.-d. art. frugalitắțiifrugalitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)frugalitate f.
1. calitatea celui frugal;
2. cumpătare, temperanță.