frugal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRUGÁL, -Ă, frugali, -e, adj. (Despre mese, prânzuri) Alcătuit din bucate puține (și simple). – Din
fr. frugal, lat. frugalis.frugal (Dicționar de neologisme, 1986)FRUGÁL, -Ă adj. (
Despre mese) Care constă din mâncare puțină și simplă; sobru. [Cf. fr.
frugal, lat.
frugalis].
frugal (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRUGÁL, -Ă adj. (despre mese) din mâncare puțină și simplă; sobru. (< fr.
frugal, lat.
frugalis)
frugal (Dicționaru limbii românești, 1939)*frugál, -ă adj. (lat.
frugalis, d.
frux, frugis, pl.
fruges, fructe, roade ale vegetalelor). Care se mulțămește [!] cu un nutriment simplu:
om frugal. Simplu, compus din puține bucate:
ospăț frugal. Adv. În mod frugal:
a mînca frugal.frugal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frugál adj. m.,
pl. frugáli; f. frugálă, pl. frugálefrugal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)frugal a. care se mulțumește cu o hrană simplă:
ospăț frugal.