fructină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRUCTÍNĂ, fructine, s. f. Produs de cofetărie preparat din vafele cu umplutură de cremă de fructe. –
Fruct +
suf. -ină.fructină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fructínă s. f.,
g.-d. art. fructínei; pl. fructíne