fructificație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRUCTIFICÁȚIE, fructificații, s. f. 1. Fructificare. ♦ Proprietate a plantelor de a produce fructe; proprietate a pomilor fructiferi și a viței de vie de a da lăstari fertili.
2. Totalitatea organelor reproducătoare la criptogame.
3. Perioadă în care se formează fructele. – Din
fr. fructification.