fructificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRUCTIFICÁRE, fructificări, s. f. Acțiunea de
a fructifica și rezultatul ei; fructificație, valorificare. –
V. fructifica.fructificare (Dicționar de neologisme, 1986)FRUCTIFICÁRE s.f. Acțiunea de a fructifica și rezultatul ei; fructificație. [<
fructifica].
fructificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fructificáre s. f.,
g.-d. art. fructificắrii; pl. fructificắri