frontoliză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRONTOLÍZĂ, frontolize, s. f. (
Met.) Proces de destrămare a fronturilor atmosferice. – Din
fr. frontolyse.frontoliză (Dicționar de neologisme, 1986)FRONTOLÍZĂ s.f. (
Met.) Totalitatea fenomenelor care însoțesc dispariția unei suprafețe frontale. [< fr.
frontolyse].
frontoliză (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRONTOLÍZĂ s. f. totalitatea fenomenelor care însoțesc destrămarea unui front (5). (< fr.
frontolyse)