fripturică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FRIPTURÍCĂ,fripturici, s. f. Diminutiv al lui friptură. – Friptură + suf. -ică.
fripturică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) fripturícă s. f., g.-d. art. fripturícii; pl. fripturíci