frigotehnică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRIGOTÉHNICĂ s. f. Ramură a tehnicii care studiază mijloacele și instalațiile de producere a frigului și procedeele utilizării practice a acestuia. –
Frig +
tehnică (după
germ. Kältetechnik).
frigotehnică (Dicționar de neologisme, 1986)FRIGOTÉHNICĂ s.f. Ramură a termotehnicii care studiază mijloacele de producere a frigului artificial. [Gen.
-cii. / cf. fr.
frigotechnique].
frigotehnică (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRIGOTÉHNICĂ s. f. ramură a termotehnicii care studiază tehnica producerii și utliizării frigului. (< fr.
frigotechnique)
frigotehnică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frigotéhnică s. f.,
g.-d. art. frigotéhnicii