frecătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRECĂTÚRĂ, frecături, s. f. 1. Frecare.
2. Loc care poartă urma unei frecări.
3. Fig. Mustrare aspră.
4. Fig. (La
pl.) Divergențe, neînțelegeri (surde); frecușuri, fricțiuni. –
Lat. fricatura.