fratricid - explicat in DEX

fratricid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FRATRICÍD, -Ă, fratricizi, -de, subst., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care și-a ucis fratele sau sora. 2. S. n. Omor de frate sau de soră. 3. Adj. Care constituie o crimă față de un frate, o soră sau față de semenii săi. – Din fr. fratricide, lat. fratricida.

fratricid (Dicționar de neologisme, 1986)
FRATRICÍD, -Ă s.m. și f. Ucigaș de frate sau de soră. // s.n. Ucidere de frate sau de soră. // adj. (Despre războaie) Care se desfășoară între membrii aceleiași națiuni. [< fr. fratricide, cf. lat. fratricida < frater – frate, caedere – a omorî].

fratricid (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FRATRICÍD, -Ă I. s. n. ucidere de frate sau de soră. II. s. m. cel care săvârșește un fratricid (I). III. adj. (despre războaie) care se desfășoară între membrii aceleiași națiuni. (< fr. fratricide, lat. fratricida)

fratricid (Dicționaru limbii românești, 1939)
*fratricíd, -ă s. și adj. (lat. fratricida, d. fráter, frate, și oc-cidere, a ucide. V. ucid). Care-șĭ ucide fratele: un fratricid. Adj. luptă fratricidă, între fraâiĭ care se ucid. S. n., pl. urĭ, și (maĭ bine) fratricídiŭ (lat. fratricidium), ucidere de frate.

fratricid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fratricíd¹ (criminal) (fra-tri-) adj. m., s. m., pl. fratricízi; adj. f., s. f. fratricídă, pl. fratricíde

fratricid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!fratricíd² (crimă) (fra-tri-) s. n., pl. fratricíde

fratricid (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fratricid n. ucidere de frate sau de soră. ║ m. omorîtor de frate. ║ a. răsboiu fratricid.