franțuzoaică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRANȚUZOÁICĂ, franțuzoaice, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Franței sau este originară de acolo; franțușcă. –
Franțuz +
suf. -oaică.franțuzoaică (Dicționar de argou al limbii române, 2007)franțuzoaică, franțuzoaice s. f. (er.) 1. iubită, amantă.
2. logodnică.
3. soție.
franțuzoaică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)franțuzoáică s. f.,
g.-d. art. franțuzoáicei; pl. franțuzoáice