franțușcă(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FRANȚÚȘCĂ,franțuște, s. f. (Înv.) Franțuzoaică. – Franțuz + suf. -că.
franțușcă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) franțúșcă (înv.) s. f., g.-d. art. franțúștei; pl. franțúște