frag - explicat in DEX

frag (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FRAG¹, fragi, s. m. Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpină scurtă, cu frunze dispuse în rozetă, cu flori albe și cu fructe mici, conice, roșii sau albicioase, comestibile (Fragaria vesca). ◊ Compus: frag de-câmp = căpșun. – Din fragă (derivat regresiv).

frag (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FRAG² s. m. v. fragă.

frag (Dicționaru limbii românești, 1939)
frag m. (lat. frăgum, fructu fraguluĭ, pl. frăga, de unde, în vest, s´a format un feminin fragă: it. sp. fraga, fr. fraise). O mică plantă rozacee cu florĭ albe și fructe roșiĭ parfumate (fragária vésca). Est. Fructu eĭ, fragă. V. căpșună.

frag (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
frag (plantă) s. m., pl. fragi

frag (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
frag a. (poetic) fraged: mă gândii la vârsta-mi fragă PANN. [Lit. rumen ca o fragă].