fracțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRACȚIÚNE, fracțiuni, s. f. 1. Parte distinctă dintr-un întreg, dintr-un tot; frântură, fragment.
2. Grupare de membri în cadrul unui partid politic, care luptă împotriva liniei politice a majorității membrilor acelui partid.
3. Grup format din reprezentanții unui partid politic în parlament.
4. Porțiune din lichidul obținut prin distilarea unui amestec de lichide ridicat la o anumită temperatură sau porțiune solidă obținută prin cristalizare fracționată dintr-o soluție. [
Pr.:
-ți-u-] – Din
fr. fraction, lat. fractio, -onis.fracțiune (Dicționar de neologisme, 1986)FRACȚIÚNE s.f. 1. Parte dintr-un tot; bucată, fragment.
2. (
Într-un partid politic) Grupare organizată care se împotrivește liniei generale a partidului sau se desolidarizează într-o problemă anumită, elaborând o altă poziție.
3. Grup parlamentar compus din reprezentanții aceluiași partid.
4. Lichid obținut prin distilarea unui amestec de lichide ridicat la o anumită temperatură.
5. V.
fracție. [Pron.
-ți-u-. / < fr.
fraction, lat.
fractio].
fracțiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRACȚIÚNE s. f. 1. parte dintr-un întreg; fragment. 2. grupare politică organizată care se împotrivește liniei generale a partidului sau se desolidarizează într-o problemă anumită. ♦ ~ parlamentară = grup parlamentar compus din reprezentanții aceluiași partid. 3. lichid obținut prin fracționarea unui amestec de substanțe. (< fr.
fraction, lat.
fractio)
fracțiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*fracțiúne f. (lat.
fráctio, -ónis, d.
fractus, frînt). V.
e- și
re-fracțiune). Frîngere. Porțiune, parte:
fracțiunea unuĭ partid. Aritm. Număr care exprimă una saŭ maĭ multe părțĭ ale unitățiĭ împărțite în părțĭ egale:
fracțiune ordinară, decimală. – Și
frácție.fracțiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fracțiúne (fragment, porțiune, grupare politică)
(-ți-u-) s. f.,
g.-d. art. fracțiúnii; pl. fracțiúnifracțiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fracți(un)e f.
1. partea dintr’un tot:
o fracțiune din adunare; 2. număr exprimând una sau mai multe părți din unitatea împărțită în părți egale.