fracționar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRACȚIONÁR, -Ă, fracționari, -e, adj. (
Mat.) Care conține o fracție sau se compune din fracții; care are forma unei fracții. ◊
Număr fracționar = număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. fractionnaire.fracționar (Dicționar de neologisme, 1986)FRACȚIONÁR, -Ă adj. Care conține o fracție; de forma unei fracții. ◊
Număr fracționar = număr format dintr-un întreg și o fracție. [Pron.
-ți-o-. / < fr.
fractionnaire].
fracționar (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRACȚIONÁR, -Ă adj. (mat.) care conține o fracție; de forma unei fracții. ♦ număr ~ = număr format dintr-un întreg și o fracție. (< fr.
fractionnaire)
fracționar (Dicționaru limbii românești, 1939)*fracționár, -ă adj. (d.
fracțiune cu term.
-onár).
Aritm. În formă de fracțiune.
Număr fracționar, compus dintr´un număr întreg și o fracțiune.
fracționar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fracționár (-ți-o-) adj. m.,
pl. fracționári; f. fracționáră, pl. fracționárefracționar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fracționar a. care are formă de fracțiune:
număr fracționar.