fototropism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FOTOTROPÍSM s. n. 1. Însușire a unor plante de a-și îndrepta florile, frunzele etc. într-o direcție anumită, determinată de orientarea luminii; heliotropism.
2. Schimbare reversibilă a culorii unui corp sub acțiunea luminii, revenirea la culoarea inițială făcându-se lent, la întuneric; fototropie. – Din
fr. phototropisme, germ. Phototropismus.fototropism (Dicționar de neologisme, 1986)FOTOTROPÍSM s.n. 1. Reacție de orientare și de mișcare a plantelor și animalelor sub influența luminii. V.
heliotropism.
2. Fototropie. [< fr.
phototropisme, cf. gr.
phos – lumină,
trope – întoarcere].
fototropism (Marele dicționar de neologisme, 2000)FOTOTROPÍSM s. n. 1. schimbare a culorii unui compus cristalizat în contact cu lumina pe care o absoarbe; fototropie. 2. heliotropism. (< fr.
phototropisme, germ.
Phototropismus)
fototropism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fototropísm (-to-tro-) s. n.