fototopografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FOTOTOPOGRAFÍE s. f. Ramură a fotogrammetriei care se ocupă cu ridicări topografice ale unor porțiuni restrânse din suprafața terestră. – Din
germ. Phototopographie, fr. phototopographie.fototopografie (Dicționar de neologisme, 1986)FOTOTOPOGRAFÍE s.f. Aplicarea fotogrammetriei la topografie. [Gen.
-iei. / < fr.
phototopographie].
fototopografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)FOTOTOPOGRAFÍE s. f. ramură a fotogrammetriei care se ocupă cu ridicarea în plan a unor suprafețe terestre restrânse. (< fr.
phototopographie)
fototopografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fototopografíe (-po-gra-) s. f.,
art. fototopografía, g.-d. fototopografíi, art. fototopografíei