fototipie - explicat in DEX

fototipie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FOTOTIPÍE (2), fototipii, s. f. 1. Procedeu prin care se execută reproduceri, apropiate ca aspect de fotografie, cu ajutorul unui clișeu format dintr-un strat subțire de gelatină bicromatică, așezat pe o placă de cupru. 2. Reproducere obținută prin acest procedeu. – Din fr. phototypie.

fototipie (Dicționar de neologisme, 1986)
FOTOTIPÍE s.f. (Poligr.) Procedeu prin care se execută reproduceri în diverse cerneluri; colografie. ♦ Reproducere obținută prin acest procedeu. [Gen. -iei. / < fr. phototypie, cf. gr. phos – lumină, typos – urmă].

fototipie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FOTOTIPÍE s. f. procedeu de fotocolografie cu ajutorul a diverse cerneluri, pe o placă de cupru; reproducerea obținută. (< fr. phototypie)

fototipie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*fototipíe f. (foto din fotografie și tip). Fotocolografie.

fototipie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fototipíe s. f., art. fototipía, g.-d. art. fototipíei; pl. fototipíi, art. fototipíile

fototipie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fototipie f. procedeu tipografic derivând din fotografie.