fosă - explicat in DEX

fosă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FÓSĂ, fose, s. f. 1. Cavitate puțin adâncă, mai largă la deschidere decât în adâncime, situată la suprafața unei structuri anatomice. 2. (Geogr.; în sintagma) Fosă abisală, v. abisal 3. (De obicei urmat de determinările „orchestrei” sau „de orchestră”) Spațiu aflat sub avanscena unui teatru sau în fața acesteia, destinat de obicei orchestrei; loja orchestrei. – Din fr. fosse, lat., it. fossa.

fosă (Dicționar de neologisme, 1986)
FÓSĂ s.f. 1. Depresiune largă și puțin adâncă la suprafața unei structuri anatomice; cavitate. ◊ Fosă nazală = fiecare dintre cele două jumătăți ale cavității nazale. 2. Depresiune alungită și adâncă pe fundul oceanelor, depășind 6000 m; groapă abisală, depresiune mai mult sau mai puțin largă și adâncă în sol. 3. (Teatru) Porțiune care desparte scena de sală, rezervată orchestrei. [< fr. fosse, it. fossa, cf. lat. fossa – șanț, groapă].

fosă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FÓSĂ s. f. 1. depresiune largă și puțin adâncă la suprafața unei structuri anatomice; cavitate. ♦ ~ nazală = fiecare dintre cele două jumătăți ale cavității nazale. 2. depresiune alungită și adâncă, pe fundul oceanelor; groapă abisală, depresiune mai mult sau mai puțin largă și adâncă în sol. 3. loc rezervat orchestrei în sălile de teatru muzical. 4. bazin de colectare a dejecțiilor. (< fr. fosse, it. fossa)

fosă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*fósă f., pl. e (fr. fosse, lat. fossa. V. fosil). Anat. Cavitate: Fosele nazale.

fosă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fósă s. f., g.-d. art. fósei; pl. fóse

fosă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fosă f. Anat. cavitate: fosele nazale.