forestier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FORESTIÉR, -Ă, forestieri, -e, adj. Privitor la păduri; de pădure; în legătură cu exploatările de păduri; silvic. ◊
Perdea forestieră = plantație de pădure, îngustă și lungă, destinată mai ales prevenirii și combaterii procesului de eroziune. [
Pr.:
-ti-er] – Din frr.
forestier.forestier (Dicționar de neologisme, 1986)FORESTIÉR, -Ă adj. Referitor la păduri; silvic. ◊
Perdea forestieră = fâșie de pădure plantată în scopul îmbunătățirii climei. //
s.m. și f. Funcționar în administrația forestieră. [< fr.
forestier].
forestier (Marele dicționar de neologisme, 2000)FORESTÍER, -Ă I.
adj. referitor la păduri; silvic; (despre întreprinderi, industrie etc.) care prelucrează lemnul pădurilor. ♦ perdea ~ă = fâșie de pădure plantată în scopul îmbunătățirii climei. II. s. m. f. funcționar în administrația forestieră. (< fr.
forestier)
forestier (Dicționaru limbii românești, 1939)*forestiér, -ă adj. (fr.
forestier, d.
forêt, pădure; it.
foresta, germ.
forst. V.
vreasc). Silvic, de pădure:
păzitor forestier, administrațiune forestieră. V.
feșter.forestier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)forestiér (-ti-er)
adj. m.,
pl. forestiéri; f. forestiéră, pl. forestiéreforestier (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)forestier a.
1. relativ la păduri:
administrațiune forestieră; 2. care păzește pădurile:
gard forestier.